In general, constructul de stres ocupational s-a concentrat pe convingerea ca expunerea prelungita a individului la conditii neplacute, in cadrul slujbei, conduce la afectiuni fizice si/sau psihice. In ceea ce priveste definitia conceptului, apar dificultati majore, in special datorita faptului ca definitiile date fenomenului nu reusesc sa surprinda caracteristica tranzactionala a acestui proces. Principiul acestei caracteristici individuale este acela ca stresul nu rezida exclusiv in individ, dar nici exclusiv in mediu si situatie, ci fenomenologia stresului se manifesta ca o interactiune dintre aceste doua fatete; interactiunea si compararea celor doua fatete este cea care este evaluata ca fiind atat de solicitanta incat sa ameninte sanatatea fizica sau psihologica (Dewe, 1992). Constructul de stres ocupational are in contemporaneitate si valente noi: el este opus unei stari dezirabile, numite bunastare psihologica (psychological wellbeing) si este integrat astfel in zone mai largi si mai strategice, cum ar fi calitatea vietii sau responsabilitatea corporatista.

Acest curs prezinta cateva din aspectele critice in consilierea psihologica online, ca, de exemplu, elementele care ajuta la stabilirea relatiei terapeutice, provocarile tehnice, "Da-uri" si "Nu-uri" in interventiile psihologice online, managementul situatiilor neprevazute, precum si un protocol de incepere a unei astfel de interventii. In plus, se prezinta un protocol terapeutic general pentru situatii de criza, care poate fi folosit, daca situatia o cere, si in interventiile psihologice online.

Acest modul prezinta un protocol terapeutic pentru situatii de criza, adaptat din Robert's Seven-Stage Model of Crisis Intervention.

Cele doua cursuri ofera repere teoretice si practice care fundamenteaza interventia in criza si primul ajutor psihologic. Acest modul este gratuit si face o introducere in domeniu. Cursul „Interventia psihologica in situatiii de criza” ofera repere teoretice generale privind situatiile de criza si managementul stresului traumatic, precum si modalitati concrete, practice, pentru o interventie psihologica eficienta, normalizarea reactiilor psiho-comportamentale ale supravietuitorilor si evitarea epuizarii emotionale a celor care furnizeaza astfel de servicii. Cursul este creditat de Colegiul Psihologilor din Romania cu un numar de 10 credite profesionale si contine 3 module (sectiuni): Etapele unei situații de criză și reacții la stresul traumatic; Principii ale evaluarii si interventiei in criza; Pregătirea pentru acordarea primului ajutor psihologic. Cursul „Primul ajutor psihologic” ofera principalele repere teoretice care fundamenteaza etapele de acordare a primului ajutor psihologic, precum si modele concrete, practice, de realizare, insotite de exemple de fise de lucru si pliante, adaptate dupa ghiduri internationale de bune practici. Cursul este creditat de Colegiul Psihologilor din Romania cu un numar de 10 credite profesionale si contine 4 module: Contact si implicare, siguranță si confort; Stabilizare, informații despre preocupări si nevoi curente; Asistența practică și conexiunea cu rețelele de suport social; Modalitati de coping legatura cu alte servicii de sprijin. Cele doua cursuri se pot achizitiona independent. Fiecare curs contine materiale video si scrise (in format e-book si pdf), precum si teste de consolidare a cunostintelor. Dupa incheierea testelor, veti primi cate o diploma care atesta absolvirea cursurilor si numarul de credite profesionale obtinute.

Brandingul personal este un prim pas in drumul catre construirea unei reputatii si a unei imagini care sa te ajute pe plan profesional si personal. Un brand personal bine dezvoltat ajuta la promovarea cu succes a unui serviciu oferit (de exemplu, a unui cabinet individual de psihologie), la obtinerea mai usoara a unui serviciu solicitat si la o abilitate mai mare de a negocia.

Aplicarea corecta a cadrelor de diagnoza este conditia tehnica pentru o consultanta reusita. Metodele calitative (narative) nu sunt metode generative de informatie, ci modalitati de structurare, organizare sau obtinere calitativa a informatiilor deja existente la client. Ca atare, sunt metode „slabe” din punct de vedere stiintific. Informatia extrasa de ele este foarte circumstantiala si foarte putin generalizabila, motiv pentru care este cu atat mai important ca ea sa fie perfect adecvata obiectivului specific al consultantului si situatiei specifice din organizatie. Ca atare, este importanta cunoasterea distinctiilor dintre cadre si modele de diagnoza si intelegerea modalitatii in care anumite cadre sunt fortate de anumite paradigme, ori a modalitatii in care anumite modele nu reprezinta explicatii viabile decat atunci cand sunt aplicate in anumite cadre.

Conceptul de „job characteristics”, de caracteristica a slujbei, este direct legat de scopul insusi al stiintelor comportamentale aplicate la mediul organizational, anume acela de a gandi in asa fel mediul de lucru si situatiile cu care angajatii se confrunta in acest mediu, incat performanta angajatilor sa fie maxima. Evident, dincolo de caracteristicile personale ale angajatilor, care nu pot fi controlate de angajator decat minimal, prin procesele de selectie profesionala si de formare profesionala, un impact major asupra performantei lor il au caracteristicile mediului de lucru si ale slujbei, iar acestea se afla in totalitate sub controlul managementului organizatiei. Din punct de vedere practic, aceasta sectiune va presupune parcurgerea si comentarea JDS, Job Diagnostic Survey (Hackman & Oldham, 1974).

Comportamentele contraproductive la locul de munca (CWB) sunt comportamente extra-rol negative. Se plaseaza in acest fel la polul opus decat comportamentele civice. In general au rezultate negative si sunt intelese ca devianta organizationala. O categorie speciala de CWB pot avea efecte pozitive, insa. CWB sunt prezise atat de diferente individuale (de exemplu caracteristici de personalitate) cat si de variabile contextuale (stres, frustrare etc.). Costurile CWB pentru companie si pentru angajati sunt mari si de aceea ar trebui controlate, insa rutele prin care CWB ar putea fi controlate nu sunt bine documentate inca de literatura.

O buna functionare a unei organizatii se reflecta nu doar in indicatori de dinamica ori de mecanica de resurse umane, cum ar fi fluctuatia de personal, absenteismul sau accidentele de munca, ci, de asemenea in existenta anumitor comportamente pozitive. Se afirma in mod frecvent ca o organizatie sanatoasa se remarca prin faptul ca angajatii ei participa de buna voie si cu tot sufletul, pe baza unei motivatii intrinseci, a unei implicari emotionale si a unui aliniament valoric, la viata acelei organizatii. Aceasta participare devine evidenta prin prisma unui set de comportamente deosebite, care sunt adunate in literatura de specialitate sub numele de “comportament civic organizational”. Din punct de vedere practic, aceasta sectiune va presupune parcurgerea si comentarea unui chestionar numit chiar Organizational Citizenship Behavior (Podsakoff, MacKenzie, Moorman & Fetter, 1990).

Criteriile de predictie care ar trebui sa stea la baza evaluarilor psihologice, in PTR. Acesta este primul modul din seria de cursuri Psihologia traficului rutier.

In aceasta serie scurta, Dr. Dumitrascu, psiholog clinician la Boston University, detaliaza trainingul care se cere in Statele Unite pentru a deveni psiholog cu drept de practica si ofera o descriere a modului in care se fac evaluari psihologice comprehensive in aceasta tara. Aceasta serie de prelegeri este gratuita.

Acest capitol voluminos este o introducere in cursul de diagnoza organizationala. Capitolul discuta, pe langa obiectivele cursului, conceptele de baza ale acestuia, definind diagnoza organizationala, precum si abordarile sale principiale, anume cea calitativa si cantitativa. Apoi, cursul discuta particularitatile fiecareia dintre aceste doua abordari si intra in detalii legate de modalitatea de generare a instrumentelor de evaluare, precum si in unele detalii metodologice, pentru fidelitatea si validitatea masurarii, normarea si raportarea scorurilor etc.